Gabriel Resources intenţionează să exploateze aur şi argint, prin firma Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), timp de aproape 20 de ani zona de la Roşia Montană, susţinând că ar putea extrage câteva mii de tone.

În luna decembrie a anului trecut, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a anulat certificatul de descărcare arheologică acordat RMGC în 2004.

Pe de altă parte, săptămâna trecută, Curtea de Apel Bucureşti a obligat Ministerul Mediului să emită avizele şi acordurile de funcţionare solicitate de Roşia Montana Gold Corporation privind două baraje pe care compania voia să le ridice în cadrul proiectului Roşia Montana.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă

Pe 9 septembrie 2008, Roşia Montana Gold Corporation a acţionat în instanţă Ministerul Mediului, având ca bază refuzul ministerului de a emite acordul de funcţionare pentru barajele Corna şi Cetate, pe care compania voia să le ridice în cadrul proiectului Roşia Montana.

Cătălin Hosu susţine că, până acum, Roşia Montana Gold Corporation a investit peste 350 de milioane de dolari în dezvoltarea proiectului Roşia Montana. Totodată, investiţia totală este estimată la peste de 2,5 miliarde de dolari.

Imobiliare de 166 de milioane de dolari

Peste 166 de milioane de dolari din cele 350 investite până acum au mers către achiziţia caselor şi a terenurilor de la localnicii Roşiei Montana.

Mai mult, investitorul canadian se pune pe strămutat, iar localnicii din Roşia sunt dornici să se mute în casă nouă.

Potrivit lui Hosu, până la sfârşitul anului, un amplasament de strămutare la Alba Iulia, ia forma unui cartier rezidenţial modern, de 120 de case nou-nouţe.
Investiţia se ridică la 25 de milioane dolari.

Rezistenţa stă în 98 de gospodării

“ Până la sfârşitul lui ianuarie 2008, RMGC a achiziţionat 794 locuinţe/gospodării şi mai are de achiziţionat înca 98. La 1 februarie 2008, compania a suspendat temporar programul de achiziţie de proprietăţi, însă acesta va fi repornit de îndată ce se vor face paşi înainte în procesul de autorizare a proiectului minier. Până atunci însă, continuă acele activităţi care constituie obligaţii contractuale faţă de familiile care au semnat pentru strămutare, respectiv construcţia cartierului de strămutare de la Alba Iulia şi obţinerea avizelor necesare construirii amplasamentului de strămutare din Roşia Montana“, susţine managerul de comunicare, Cătălin Hosu.

Şi bani şi locuinţă la schimb

Achiziţia de proprietăţi se face conform Planului de Acţiune pentru Strămutare şi Relocare despre care Hosu spune că este “elaborat în conformitate cu reglementările pentru stramutare şi relocare ale Băncii Mondiale şi de către experţi care au lucrat la aceste reglementări”.

Preţul variază

Preţul pe metru pătrat nu este la fel peste tot în Roşia Montana, deşi în final va avea aceeaşi destinaţie, de exploatare a subsolului.

“ Preţul unui metru pătrat de teren este variază pentru diferite elemente de proprietate – teren construit, curte, grădină, păşune, fâneţ, pădure. Valorile de piaţă sunt obţinute pe baza unor studii independente de piaţă imobiliară comandate de compania noastră unor experţi imobiliari şi agronomi, la care se adaugă rate de compensare”, a mai precizat Hosu.

Acţionari

Proiectul minier de la Roşia Montana este propus de o companie canadiano-română în care parteneri sunt:

• statul român prin Minvest Deva, cu 19,3%;

• firma canadiană Gabriel Resources , cu 80%;

• persoane fizice, cu 0,7 %.